O definiție pentru scata


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scatá (-ále), s. f. – Căcat, murdărie. Ngr. σϰατόν. În Munt.

Intrare: scata
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scata
  • scataua
plural
  • scatale
  • scatalele
genitiv-dativ singular
  • scatale
  • scatalei
plural
  • scatale
  • scatalelor
vocativ singular
plural