2 intrări
2 definiții

Antonime

Reîncheiere ≠ redescheiere

A reîncheia ≠ a redescheia

Intrare: reîncheiere
reîncheiere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reîncheiere
  • reîncheierea
plural
  • reîncheieri
  • reîncheierile
genitiv-dativ singular
  • reîncheieri
  • reîncheierii
plural
  • reîncheieri
  • reîncheierilor
vocativ singular
plural
Intrare: reîncheia
verb (VT104)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reîncheia
  • reîncheiere
  • reîncheiat
  • reîncheiatu‑
  • reîncheind
  • reîncheindu‑
singular plural
  • reîncheie
  • reîncheiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reînchei
(să)
  • reînchei
  • reîncheiam
  • reîncheiai
  • reîncheiasem
a II-a (tu)
  • reînchei
(să)
  • reînchei
  • reîncheiai
  • reîncheiași
  • reîncheiaseși
a III-a (el, ea)
  • reîncheie
(să)
  • reîncheie
  • reîncheia
  • reîncheie
  • reîncheiase
plural I (noi)
  • reîncheiem
(să)
  • reîncheiem
  • reîncheiam
  • reîncheiarăm
  • reîncheiaserăm
  • reîncheiasem
a II-a (voi)
  • reîncheiați
(să)
  • reîncheiați
  • reîncheiați
  • reîncheiarăți
  • reîncheiaserăți
  • reîncheiaseți
a III-a (ei, ele)
  • reîncheie
(să)
  • reîncheie
  • reîncheiau
  • reîncheia
  • reîncheiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)