rezemuș sn [At: CALENDARIU (1814), 104/29 / V: răzim~, răză~ / Pl: ~uri / E: rezema + -uș] 1 (Reg) Stâlp de susținere sau de legătură între părțile unei case. 2 Pretcă. 3 Fiecare dintre cele două chingi orizontale care susțin pisălogii la piuă.

răzimuș sm vz rezemuș

rezemuș, rezemușuri, s.n. (reg.) stâlp de susținere sau de legătură între părțile unei case.