4 definiții pentru Reich

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Reich (germ.) [pron. raĭh'] s. propriu n. (al Treilea ~)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

REICH [raik], Steve (n. 1936), compozitor american. Reprezentant marcant al generației repetitive (împreună cu Phil Glass). Muzică bazată pe tratarea prin repetiție, îmbinare, suprapunere, decalaj a unor motive cu o pulsație ritmică foarte clară și un centru de atracție tonală („It’s Gonna Rain”, „Drumming”).

REICH [raih] (cuv. germ. „imperiu”) subst. Termen folosit de la sfârșitul sec. 19 pentru a desemna Germania, în istoria căreia sunt cunoscute trei formațiuni statale, denumite astfel: Sfântul Imperiu Roman (de la sfârșitul sec. 15, Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană) (962-1806); statul creat prin unificarea Germaniei sub autoritatea Prusiei (1871-1918); statul hitlerist (1933-1945), cunoscut și sub numele de al Treilea Reich.

REICH [raik], Wilhelm (1897-1957), medic și psihanalist austriac. Cunoscut mai ales prin încercările de a combina teoriile lui Freud cu cele ale lui Marx. Ca medic s-a preocupat de igiena sexuală a muncitorilor, la Viena și Berlin. După apariția (1933) lucrării „Psihologia de masă a fascismului” este exclus din asociația psihanaliștilor, apoi și din Partidul Comunist. Emigrează în Suedia, Norvegia, apoi în S.U.A. (1939), unde a propagat prin lucrările sale înlăturarea reprimării sexuale a omului de către societatea autoritară, pe care o consideră responsabilă de afecțiunile psihice și chiar de îmbolnăvirile de cancer. Acuzat de escrocherie, este închis la penitenciarul Lewisburg, unde și moare. Alte lucrări: „Revoluția sexuală”, „Funcțiunea orgasmului”, „Lupta sexuală a tinerilor”, „Analiza caracterului”.

Intrare: Reich
Reich nume propriu
nume propriu (I3)
  • Reich