Definiția cu ID-ul 1249263:
Arhaisme și regionalisme
PUSTUȘAG s.n. (Criș.) Nimicire. Învățătură de pre pustușagul Ierosalimului în ce chip au bătut Dumnăzău pre Ierosalim. C 1692, 509v. Etimologie: pustiu + suf. -șag. Cf. magh. pusztaság. Cf. stropșitură (2).