Barbacenia purpurea Hook. Specie cu flori mari, roșii-purpur și frunze dentate, spinoase.

Beaufortia purpurea Lindl. Specie cu tufă mică care înflorește bogat, cu ramuri subțiri. Flori (petalele sînt mai scurte decît sepalele) roșii-purpur, așezate în capitule rotunde și dense. Frunzele, ovat-lanceolate sau liniar-lanceolate, pe ramurile mici devin liniare.

Digitalis purpurea L. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul cu 5 diviziuni, campanulat, corolă tubulat-campanulată-dilatată, la exterior roz sau roșie-purpurie, glabră, în interior cu pete și puncte brune sau purpurii înconjurate de un inel alb, pubescentă) mari, roșii, mai rar albe, campanulate sau bilabiate, scurt-pedunculate, dispuse în ciorchini unilaterali lungi, ușor arcuite spre vîrf, la subsuoara unor bractei foliacee mici. Tulpinile sînt alburii, pubescente, erecte, înalte de peste 1 m, puțin ramificate sau simple. Frunze alterne, lanceolate, marginea întreagă, aproape sesile, pe fața inferioară pubescente, cele bazale așezate în rozetă, oblonge sau ovat-lanceolate cu marginea dințată (Pl. 29, fig. 170).

Filipendula purpurea Maxim. (syn. Spiraea palmata Thbg.). Specie originară. din Japonia. Înflorește vara. Flori purpurii, roz. Frunze întrerupt-penate, foliolă terminală mult mai mare cu 5-7 lobi. Plantă perenă cu tulpini de cca 75 cm înălțime, glabre, înfrunzite.

Ipomoea purpurea (L.) Lam. [syn. Convolvulus purpureus L.; Pharbitis purpurea (L.) Voigt]. Specie ce înflorește vara-toamna. Flori (5, sepale, mai ales la bază, cu peri aspri, ovat-lanceolat-ascuțite, corolă campanulat-infundibuliformă, de obicei plisată, roșie-purpur, 5 stamine filiforme) dispuse, pînă la 5, în raceme sub formă de umbelă, pe un peduncul lung ce depășește lungimea frunzei, axilar. Frunze cordiforme, ascuțite, întregi, pețiolate, alterne, acoperite cu peri scurți și moi. Plantă erbacee, anuală, tulpină volubilă, ramificată de jos, înaltă de cca 3,5 m, păroasă.

Linaria purpurea (L.) Mill. (syn. Antirrhinum purpureum L.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori bleu-purpurii dispuse pe un spic erect, subțire, terminal, pe o tulpină înaltă pînă la 0,90 m, glabră, verde-cenușie. Frunze lanceolate, verzi-albăstrui-închis.

Menziesia purpurea Maxim. [syn. M. ciliicalyx var. purpurea (Maxim.) Mak.]. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșietice, campanulate. Frunze ovat-eliptice, lungi de cca 3,5 cm, pe partea superioară slab-pubescente.

Orchis purpurea Huds. (syn. O. fusca Jacq.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele perigonului brun-purpurii cu alb sau roz-deschis, labei trilobat, brun-roșiatic, deseori alb, lacinia centrală foarte scurtă, invers-cordată, crenată, ceva mai lată decît cele laterale) numeroase dispuse dens, în ciorchine terminal, pe o tulpină înaltă de cca 55 cm. Tubercul oblong.

Prenanthes purpurea L. Specie care înflorește vara. Flori roșii (caliciul îngust-cilindric, sepale liniare, glabre, cu reflexe violete), așezate cîte 3-5 în calatidii mici, pendente, lung-pedunculate, reunite în paniculă terminală pe tulpină. Frunzele alungit-cordate, la bază glabre, subțiri, pe dos verzi-albăstrui, slab-dentate, cele radiale pețiolate, cele caulinare amplexicaule. Plantă perenă, erbacee, cu tulpină cca 1,60 cm înălțime, glabră, subțire, neramificată, bogat înfrunzită, rizom viguros, netîrîtor. Fructe achene.

Rudbeckia purpurea L., [syn. Echinacea purpurea (L.) Moench]. Specie care înflorește vara-tîrziu-toamna. Florile radiale ligulate. roze, roșii, purpurii, așezate pe un rînd, la vîrf cu 2 sau 3 dinți, mai întîi patente, apoi pendente, cele ale discului purpurii-brune dispuse în capitule de 10 cm diametru, lung-pedunculate. Foliolele involucrului lanceolate, dispuse pe cîteva rînduri (3-4), imbricat. Frunze lanceolate, ușor rugoase, zimțate, cele bazale cu pețioli lungi, cele caulinare spre sesile. Plantă vivace, tulpini drepte, pînă la 1 m înălțime, glabre, ramificate Ia vîrf.

Salix purpurea L., « Răchită roșie ». Specie care înflorește primăvara, odată sau înaintea apariției frunzelor. Flori (cele femele cu ovar pubescent, sesil, cu o glandă nectariferă, cele mascule cu o glandă nectariferă, cu 2 stamine, antere mai întîi roșii apoi galbene, verzi sau roșii-închis) în amenți sesili, cu solzișori bicolori, la vîrf spre negru, la bază mai deschiși. Frunze pînă la 12 cm lungime, de cele mai multe ori opuse, lanceolate, ceva mai late în partea superioară și dințate, acuminate, glabre, deasupra verzi- închis-lucios, pe spate albastre-gri. Arbust, cca 3,5 m înălțime, cu lujeri elastici, lucioși, roșii-închis, nepăroși.

Scorzonera purpurea L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori liliachii sau palid-violacee, cu aromă de. vanilie (foliolele exterioare ale involucrului ovate, liniar-lanceolate cu vîrf bont), dispuse 2-4 în capitule așezate terminal, pe tulpină ramificată. Tulpină bogat înfrunzită, glabră, pînă la 0,55 m înălțime. Frunzele bazale liniare, canaliculate, cu marginile răsucite, deseori mai scurte decît tulpina, cele tulpinale, caulinare, o cuprind.

Thomasia purpurea Gay. Specie care înflorește vara. Flori violete-purpur, fără petale. Frunze lunguieț-ovate, întregi, verzi, slab-pubescente. Lujerii pîsloși.