O definiție pentru procubitus
Explicative DEX
PROCUBITUS s. n. (med.) poziție a corpului culcat pe burtă; decubit ventral. (< fr. procubitus)
Intrare: procubitus
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
procubitussubstantiv neutru
- 1. Poziție a corpului culcat pe burtă; decubit ventral. MDN '00
etimologie:
- procubitus MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.