Definiția cu ID-ul 935188:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREOȚÍE s. f. Calitatea, demnitatea de preot, slujba de preot; sacerdoțiu, popie. Belciug rămăsese văduv din primul an al preoției. REBREANU, I. 76. (Și în forma preuție) De șaizeci și mai bine de ani, de cînd slujesc preuția, voi aveți să mă învățați tipicul.? CREANGĂ, A. 79. * Darul preoției v. dar. – Variantă: preuțíe s. f.