Definiția cu ID-ul 934921:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREFĂCĂTORÍE, prefăcătorii, s. f. Mod de a se înfățișa, de a vorbi, de a lucra al cuiva, necorespunzător cu adevăratele sale gînduri, sentimente etc., cu scopul de a înșela buna-credință a altuia; simulare. V. ipocrizie. Cugeta că, mai cu marghiolii, mai cu șoalda, mai cu prefăcătorii, să-nșele pe Făt-Frumos. ISPIRESCU, L. 109. Măcar o dată pe săptămînă trebuia s-o apuce migrena; nici nu-l tăia prin cap pe Stănilescu că-i prefăcătorie, de vreme ce el singur suferea adesea de nervi. CONTEMPORANUL, VII 210.