O definiție pentru prăduitor


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

prăduitor, prăduitori s. m. (intl.) denunțător.

Intrare: prăduitor
prăduitor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăduitor
  • prăduitorul
  • prăduitoru‑
plural
  • prăduitori
  • prăduitorii
genitiv-dativ singular
  • prăduitor
  • prăduitorului
plural
  • prăduitori
  • prăduitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)