plachetă s. f. în sint. s. plachetă sanguină (med.) Trombocită ◊ „Se știe că ateroscleroza se datorește aglutinării (lipirii) așa-numitelor plachete sanguine și fixării acestora de peretele arterei, ceea ce duce la blocarea circulației în interiorul unor vase sanguine. Rolul prostaciclinei este acela de a împiedica agluntinarea plachetelor.” Sc. 16 VIII 79 p. 5 (din fr. plaquette; DN3 – alte sensuri; DEX, DN3)