Definiția cu ID-ul 1350695:
Arhaisme și regionalisme
plăiúț, plăiuțuri, s.n. Drum de munte. ■ (top.) Plăiuț, succesiune de dealuri situate între Vaser-Iza-Rona și Valea Spinului, în depresiunea Maramureșului; Plăiuț, vf. (727 m); Plăiuț, localitate în Maram. din dreapta Tisei. – Din plai + suf. -uț.