PINGUICULA L., P1NGUICULA, FOAIE GROASĂ, fam. Lentibulariaceae. Gen originar din America, Asia, Europa și în munții din Chile, Columbia, Mexic, cca 35-45 specii, plante insectivore cu – frunze întregi, cărnoase, dispuse în rozete, la baza plantei. Flori solitare, purpur, violete sau galbene, pe un peduncul erect, neînfrunzit, cca 16 cm înălțime, caliciul cu 5 diviziuni inegale, corolă cu 2 buze, lobii fiind îndepărtați, uneori fimbriați, cei superiori mai mult sau mat puțin scurți.

Pinguicula alpina L. Specie care înflorește in mai-iul. Flori singulare pe un peduncul care pornește de la baza plantei, albe în interior cu 2 dungi galbene, pubescente, cu un pinten cuneiform mai scurt decît tubul floral gros, portocaliu sau verzui. Plantă mică, perenă, erbacee, cu rizom scurt. Frunze dispuse în rozete la baza plantei, alungit-eliptice, vîscoase, prevăzute cu glande. Fruct, capsulă acuminată, cca 1 cm lungime.

Pinguicula grandiflora Lam. Specie care înflorește primăvara-vara. Floare (corolă albastră cu 2 pete albe în interior, pinten drept, ceva mai scurt decît tubul floral) pe un peduncul lung de cca 18 cm, neînfrunzit. Frunze dispuse bazilar în rozetă.

Pinguicula gypsicola Brandeb. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori mari (corolă purpur, tub floral scurt, alb, pinten lung de cca 2 cm, zvelt, cu 2 dinți la vîrf, buza superioară bilobată, cea inferioară trilobată), dispuse singular, terminal, pe un peduncul neînfrunzit. Frunze dispuse în rozetă la baza plantei, îngust-liniare, marginea rulată, acoperite cu peri glanduloși.

Pinguicula vulgaris L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori, cca 2 cm lungime, violacee, cu o pată albă în interior, pinten drept, subulat, mai scurt decît tubul corolei singulare, peduncul de 6-12 cm lungime. Buza superioară bilobată, cea inferioară trilobată, mai lungă. Fruct, capsulă ovată.

ÎNGRĂȘĂTOARE s. (BOT.: Pinguicula vulgaris și alpina) (reg.) foaie-grasă.