O definiție pentru piemonte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PIEMONTE, regiune în NV Italiei, pe cursul superior al Padului; 25,4 mii km2; 4,2 mil. loc. (2001). Centrul ad-tiv: Torino. Mare producătoare de energie electrică. Ind. constr. de mașini (automobile), sticlăriei și textilă. Pomicultură; legumicultură; viticultură. Creșterea animalelor. Turism dezvoltat (Acqui Terme, Bsrdonecchia, Sestriere). Cucerit de romani, care au creat aici o colonie (Augusta Taurinorum, sec. 2 î. Hr.). S-a aflat, succesiv, în stăpânirea herulilor (462), ostrogoților (493), bizantinilor (553), longobarzilor (568) și francilor (773). A intrat în componența marchizatelor de Torino și Montferreto (sec. 11) și apoi s-a aflat în stăpânirea Casei de Savoia (din 1418). În 1720 devine parte principală a Regatului Sardinia.

Intrare: piemonte
piemonte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.