O definiție pentru pășli


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pășlí (-lésc, -ít), vb.1. A fugi, a o șterge. – 2. A fura. – Var. pașli. Rut. pošljati sja (Candrea). În Mold.

Intrare: pășli
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pășli
  • pășlire
  • pășlit
  • pășlitu‑
  • pășlind
  • pășlindu‑
singular plural
  • pășlește
  • pășliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pășlesc
(să)
  • pășlesc
  • pășleam
  • pășlii
  • pășlisem
a II-a (tu)
  • pășlești
(să)
  • pășlești
  • pășleai
  • pășliși
  • pășliseși
a III-a (el, ea)
  • pășlește
(să)
  • pășlească
  • pășlea
  • pășli
  • pășlise
plural I (noi)
  • pășlim
(să)
  • pășlim
  • pășleam
  • pășlirăm
  • pășliserăm
  • pășlisem
a II-a (voi)
  • pășliți
(să)
  • pășliți
  • pășleați
  • pășlirăți
  • pășliserăți
  • pășliseți
a III-a (ei, ele)
  • pășlesc
(să)
  • pășlească
  • pășleau
  • pășli
  • pășliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)