3 definiții pentru otcă

Explicative DEX

OTCĂ sf. Olten. 🍸 Țuica rămasă pe fund, fără tărie, ce curge la urmă de tot din cazan [srb. otok].

OTOȘCĂ sf. Olten. = OTCĂ.

Etimologice

otcă (-ci), s. f. – (Olt.) Ultima țuică care iese de la distilare. – Var. otoșcă. Sl. otok, din sl. točiti (Miklosich, Slaw. Elem., 34).

Intrare: otcă
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • otcă
  • otca
plural
  • otci
  • otcile
genitiv-dativ singular
  • otci
  • otcii
plural
  • otci
  • otcilor
vocativ singular
plural