Definiția cu ID-ul 924253:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OPLOȘÍ, oploșesc, vb. IV. 1. Refl. A-și găsi un refugiu, a se pune la adăpost, a se aciua, a se pripăși. Dădea tîrcoale curții și de dragul Marioarei, și în speranța că se va putea oploși și dînsul pe-aici. REBREANU, R. i 175. Se oploșise și el la grajd, fără ca să aibă nici o treabă. DUNĂREANU, N. 118. Ca băiat străin... de unde pînă unde, s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. CREANGĂ, P. 139. ◊ Fig. Părinții noștri aveau de unde, căci sărăcia nu se oploșise încă la ușa lor, pe cînd știu eu. CREANGĂ, A. 104. 2. Tranz. A strînge de pe drumuri, a găzdui, a adăposti. Ți-am zis să nu oploșești pe nebuna aceea. CONTEMPORANUL, VIII 114. A lua sub aripa sa, a crea o situație, a așeza în slujbă; a căpătui. I-am oploșit în slujbe. SADOVEANU, Z. C. 130.