O definiție pentru oluitor
Regionalisme / arhaisme
OLUITOR s. m. (Ban.) Anchetator. Inquisitor. Oluitor. Inquirálás. LEX. MARȘ., 218. Etimologie: olui + suf. -tor. Vezi și oluit, ului, uluită, uluitură.
Intrare: oluitor
oluitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.