2 intrări

3 definiții


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

OLIMPIA (OLYMPIA), oraș în Grecia antică, în NE Peloponesului (Elida). Centru religios vestit prin sanctuarele ridicate în cinstea Herei (sec. 6 î. Hr.) și a lui Zeus Olimpianul (în care se găsea statuia criselefantină a acestuia creată de Fidias – sec. 5 î. Hr., una dintre cele șapte minuni ale lumii antice) și prin Jocurile olimpice ce se celebrau, în onoarea acestuia, la fiecare patru ani. Orașul avea un mare stadion, construit în sec. 4 î. Hr., cu o capacitate de 40.000 de locuri. Distrus de cutremurul din 426, a fost descoperit în urma săpăturilor inițiate în sec. 19. Situl arheologic este declarat în 1989, ca aparținând patrimoniului cultural universal.

OLIMPIA (c. 375-c. 316 î. Hr.), regină a Macedoniei, soția lui Filip II și mama lui Alexandru Macedon. Vestită pentru setea de putere și cruzime. Repudiată de Filip II, nu a fost străină de moartea acestuia, intrată în luptele dintre diadohi, recurge la intrigi și asasinate pentru a da tronul nepotului ei minor, Alexandru IV. Capturată de Casandru, este judecată și condamnată la moarte.

Olimpia Desigur că pentru cunoscătorii mitologiei grecești explicarea prenumelui Olimpia nu prezintă nici un fel de dificultate, el putînd fi cu ușurință apropiat de numele celui mai înalt munte din Grecia, celebrul lăcaș al zeilor, Olimpul. într-adevăr, gr. Olympia, frecvent supranume al zeițelor Afrodita, Demetra, Hera etc., este la origine o formă adjectivală de la Olympos, numele muntelui din Tesalia (este interesant de amintit însă că izvoarele grecești atestă nu mai puțin de 14 munți sau vîrfuri – în Misia, Galatia, Lidia, Arcadia, Creta, Lesbos etc. – cu același nume). În legătură cu etimologia oronimului (nume de munte) este de amintit încercarea de a-l apropia de vb. lampein „a străluci, a lumina”. Nume de o deosebită importanță în viața spirituală a vechilor greci, Olympos stă și la baza unor nume personale, printre care Olympiódoros (atestat încă de la Herodot), Olympiada – de la Olympiás, gen. Olympiádos purtat de soția lui Filip al Macedoniei, mama celebrului Alexandru Macedon), Olympias (purtat de un personaj al N.T. și probabil un hipocoristic al lui Olympiódoros, Olýmpios (la început adjectiv folosit ca supranume mai ales pentru Zeus „olimpianul”, iar mai tîrziu nume personal) etc. În afară de Olympiodoros, celelalte trei nume amintite apar și în onomastica românească Olimpiada sau Olimbiada este cu siguranță datorat puternicei influențe pe care a exercitat-o, vreme de multe secole și mai ales în popor, Alexandria, cel mai cunoscut dintre romanele populare care au circulat la noi (→ Alexandru). Sporadic apar masc. Olimp și Olimpie, forme de influență slavă ale numelui calendaristic gr. Olympias (în amintirea unuia dintre cei 70 de apostoli creștini). L-am lăsat la urmă pe Olimpia (cu hipoc. Pia), întrucît acesta este un prenume modern, împrumutat din Occident, unde începe să apară în uz după Renaștere. ☐ Fr. Olympe, Olympie, germ. Olympias magh. Olimpia, bg. Olimpia, Olimpiada, Olimpi(i), rus. Olimp, Olimpii, Olimpiada, Olimpia etc. ☐ Olympias este numele unui vechi oraș grecesc din nord-estul Peloponezului, unde se celebrau odată la patru ani serbările olimpice dedicate lui Zeus; prilej de întreceri ale poeților sau atleților în timpul cărora războaiele încetau, olimpiadele (prima olimpiadă a avut loc în 776 î.e.n., iar ultima în 396 e.n.) au fost reînviate în lumea modernă, mai mult în forma decît în spiritul lor, actualele jocuri olimpice fiind astăzi cele mai grandioase manifestări sportive ale lumii. Din sec. 3 î.e.n. olimpiás a început să desemneze intervalul de timp dintre două serbări olimpice, devenind astfel unitate de timp.

Intrare: Olimpia
Olimpia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: olimpia
olimpia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.