Definiția cu ID-ul 1379501:
Tezaur
OHOTĂ s. f. (Prin Bucov.) Curaj (com. din straja – rădăuți); plăcere, poftă, apetit (com. din BUCOVINA). – PI.:? – Din ucr. охота.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Marilenazainea
- acțiuni