Definiția cu ID-ul 1378684:
Tezaur
OGLAȘENIC s. m. (Învechit) Catecumen. Și-l oglășui cu învățături ca oglașenicii. Dosoftei, v. s. octombrie 71r/18, cf. decembrie 201r/9. Molitva la făcutul oglașenicului (sec. XVII). CAT. MAN. I, 634, cf. PASCU, S. 338, SCRIBAN, d. – pl.: oglașenici. – Din slavon. оглдшвинкъ.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Diana Mureșanu
- acțiuni