OGLĂȘUI vb. IV. tranz. (Învechit) A învăța pe cineva dogmele unei religii; a catehiza. Acesta... pre mulți învăță și oglăși și-i botedză. dosoftei, v. s. septembrie 10^r/20, cf. octombrie 71^r/18. Ducîndu-l... la arhiereul locului l-au oglășuit și l-au botedzat. id. ib. decembrie 227^r/23, cf. jahbesber. v, 119, 120. – prez. ind.: oglășuiesc. – Și: oglăși vb. IV. – Din v. sl. оглашати.