O definiție pentru ocinire
Regionalisme / arhaisme
OCINIRE s.f. (Mold.) Moștenire, moșie, ocină. -Și nu-i deade lui ocinire într-insă nici cîtu-i o urmă de picior. AP 1646, 18v. Etimologie: *ocini. Vezi și ocina, ocinaș. Cf. moșnenie, rămășiță (1), u r i c (1).
Intrare: ocinire
ocinire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.