OBRAZĂ s. f. (Regional) Ochelari (la cai). cf. șăineanu, barcianu, alexi, w., scriban, d. ◊ fig. Dacă autorul întrebării și cei pe care ea îi privește și-ar scoate obraza care le îngrădește privirea... lesne și-ar da seama că răspunsul este mai crud încă decît chinurile nedeslușite ale întrebării. v. rom. martie 1954, 246. – pl.: obraze. – De la obraz.