Coadă de topor – Cel ce ajută cuiva ca unealtă la săvîrșirea unei fapte rele, la o acțiune dăunătoare colectivității, se face „coadă de topor”, adică complice la o infamie, la o trădare. Expresia este explicată în fabula Toporul și pădurea de Grigore Alexandrescu. Eroul fabulei, un țăran de pe vremea cînd toporul încă nu avea coadă, se silea zadarnic să taie copacii cu fierul în mînă. Cînd i-a cioplit o coadă din lemnul unui arbore, abia atunci a izbutit să reteze pădurea. Coada a jucat deci rolul trădătorului. În Zilele vieții tale, lon Pas scrie: „Soldații au izgonit cozile de topor și au pus în locu-le oameni de încredere” (vol. III, pag. 261). LIT.