NUNEASCĂ s. f. (De obicei art.) Dans popular executat de nuni (1) împreună cu mirii și cu ceilalți nuntași, după cununie; melodie după care se execută acest dans; hora miresei, (regional) nășască. v. alunească. Dac-ar pleca toți țiganii... cin ți-ar mai cînta dă joc: bătuta, horili, ...nuneasca. jipescu, o. 52. Cimpoierul zice nuneasca, iar nuntașii joacă roata împrejur. sevastos, n. 152, cf. 282, marian, nu. 559, DDRF, PAMFILE, J. III, 14, VARONE, D. Nuneasca e cea mai mare horă a nunților din Cioflic. iovescu, n. 219. Dumitrache prinde iar a zice și arcușul se încurcă atunci într-o îmbledereală de note: nuneasca. pîrvescu, c. 119. Lăutarii încep nuneasca. stancu, d. 181, cf. h i 209, ii 82, iv 45, 89, 203, xii 149, 242, alr i 1 477/730. Joacă nuneasca. alrt ii 249. – pl.: ? – Nun + suf. -ească.