Definiția cu ID-ul 1358766:
Tezaur
NOREALĂ s. f. (învechit și regional) Nori1 (1) de ploaie. Cerul rar se veade făr de noreală (a. 1811). bv iii, 44, cf. polizu, alexi, w., alr i 1 234/808, 1 240/9, alr ii 2 449/95, 105, TEAHA, C. n. 246. – pl.: ? – Și: (regional) noureală (alr i 1 234/79, 116, alr ii 2 449/27), nuourială (alr i 1 234/122), nuvereală (ib. 1 228/5, 1 234/5) s. f. – Nor1 + suf. -eală.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de praluca
- acțiuni