2 definiții pentru neonomenclaturist
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NEONOMENCLATURIST, -Ă adj., s. m. f. nomenclaturist de după decembrie 1989. (< neo- + nomenclaturist)[1]
- Funcția adjectivală nu pare justificată de explicație. — gall
neonomenclaturist, -ă adj., s. m. f. (pol.) Nomenclaturist de după decembrie 1989 ◊ „Neonomenklaturiștii au avut o reacție promptă și s-au agățat temeinic de funcțiile, la toate nivelele, care li s-au oferit.” R.lit. 18 VII 91 p. 2 [scris și neonomenklaturist] (din neo- + nomenclaturist)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: neonomenclaturist
neonomenclaturist substantiv masculin
substantiv masculin (M9) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
neonomenclaturist, neonomenclaturiștisubstantiv masculin neonomenclaturistă, neonomenclaturistesubstantiv feminin
- 1. Nomenclaturist de după decembrie 1989. MDN '00
etimologie:
- neo- + nomenclaturist MDN '00