2 definiții pentru necanonic


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

NECANÓNIC adj. v. LIBER2 (3). (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. [DEX ’98]


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

necanónic, -ă, necanonici, -ce adj., s. f. pl. 1. Care nu este canonic, care nu este conform cu canoanele. 2. S. f. pl. Cărți ale Vechiului Testament (sau adaosuri la unele cărți canonice) cu conținut religios și moral, acceptate în traducerea greacă a Septuagintei pe lângă cărțile canonice, din dorința evreilor alexandrini și a celor din diaspora de a avea într-o singură colecție cărțile lor sfinte. Sunt folosite ca paremii în cultul Bis. creștine, iar tradiția patristică le-a considerat „bune de citit”, sau anaghinoscomena. Se împart în istorice (Cartea lui Tobit, Cartea Iuditei, Cartea a treia a lui Ezra și cărțile Macabeilor), profetice (Cartea lui Baruh și Epistola lui Ieremia) și poetice (Înțelepciunea lui Solomon și Înțelepciunea lui Iisus, fiul lui Sirah). – Din ne- + canonic.

Intrare: necanonic
necanonic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • necanonic
  • necanonicul
  • necanonicu‑
  • necanonică
  • necanonica
plural
  • necanonici
  • necanonicii
  • necanonice
  • necanonicele
genitiv-dativ singular
  • necanonic
  • necanonicului
  • necanonice
  • necanonicei
plural
  • necanonici
  • necanonicilor
  • necanonice
  • necanonicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)