NARCOTINĂ s. f. Substanță extrasă din opiu și întrebuințată de obicei ca somnifer ușor. cf. I. GOLESCU, C., NEGULICI, PONTBRIANT, D., costinescu, lm, bianu, d. s. Opiumul este un amestec de 26 de alcaloizi, în care predomină morfina, narcotina, codeina. agrotehnica, ii, 197, cf. DM. – pl.: narcotine. – Din fr. narcotine.