NĂFURICĂ s. f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpina dreaptă și cu flori gălbui, dispuse în mici capitule aplecate în jos; (regional) măturișcă (2), măturiță (II 1), peliniță, mălin (I 8), mătură-turcească, mătura-maicii-Precesta, buruiană-de-țară (Artemisia annua). Cf. panțu, pl. – Pl.:? – Cf. nafură.