Definiția cu ID-ul 1357693:

Tezaur

NĂFRĂMUCĂ s. f. (Prin Maram.) Năfrămuță. Năfrămucă de mătasă, Mamă, drăguțu mă lasă. bîrlea, c. p. 106. Eu, mîndruț, iară ț-oi da Năfrămuca de la mine. t. papahagi, m. 115. – Pl.: năfrămuci. – Năframă + suf. -ucă.