mușuroi¹ s.n. I 1 moviliță, <reg.> cârtițar, movilă, moviliș. A început să răscolească un mușuroi de cârtiță. 2 furnicar². În mușuroi trăiește o colonie de furnici. 3 (agric.) cuib. La rădăcina unor plante de cultură se fac, prin prășire, mușuroaie de pământ. 4 mogâldeață, <reg.> măguiață. Mușuroiul este o mică ridicătură de pământ pe un teren șes. 5 (geomorf.) mușuroi înierbat = marghilă. Mușuroiul înierbat este o movilă mică pe platourile din regiunile montane, acoperită cu ierburi higrofile, mușchi sau ericacee. II (zool.; reg.) v. Cârtiță. Sobol¹ (Talpa europaea).