MOTRUNĂ s. f. (Regional) 1. Varietate de pere mari. Cf. BARONZI, L. 93. Se cultivă cu folos . . . motrune . . . , roșioare. RĂDULESCU-CODIN, M. N. 97, cf. ALR I 876/954. 2. 2. (Adjectival) Pere motroane. COSTINESCU. 3. Varietate de prune foarte mari (a căror carne se desprinde greu de pe sîmbure). Cf. DDRF, DAMÉ, T₂, 41, A IX 3. – Pl.: motrune. - Și: motroánă s. f. – Etimologia necunoscută.