2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

moromete sm vz moromeț

moromeț, ~eață [At: PASCU, S. 340 / V: ~ete sm, ~eanță sf (Pl: ~ențe) / Pl: ~i, ~e / E: cf moroi2] 1 smf Stafie. 2 sm (îf moromete) Epitet dat unui om leneș.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

moromeț (moromete), -eață, moromeți, -te, s.m. f. (reg.) 1. stafie, moroi. 2. om leneș.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

moromeț, -eață, moromeți, -ețe subst. (Reg.) 1. S. m. și f. Stafie, moroi. 2. (În forma moromete) Epitet dau unui om leneș. [Var.: moromete s. m.] – Cf. moroi.

Intrare: moromeață
moromeață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moromeață
  • moromeața
plural
  • moromețe
  • moromețele
genitiv-dativ singular
  • moromețe
  • moromeței
plural
  • moromețe
  • moromețelor
vocativ singular
plural
Intrare: moromeț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moromeț
  • moromețul
  • moromețu‑
plural
  • moromeți
  • moromeții
genitiv-dativ singular
  • moromeț
  • moromețului
plural
  • moromeți
  • moromeților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moromete
  • morometele
plural
  • moromeți
  • moromeții
genitiv-dativ singular
  • moromete
  • morometelui
plural
  • moromeți
  • moromeților
vocativ singular
plural
moromeanță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)