3 definiții pentru modroagă
Explicative DEX
modroagă sf [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ? / E: nct] (Mun) Om mâncăcios, care are totdeauna pâine, mămăligă etc.
Regionalisme / arhaisme
modroagă s.f. (reg.) om mâncăcios.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MODROÁGĂ s. f. (Prin Munt.) Om mîncăcios, care are totdeauna pîine, mămăligă etc. la el. Cf. RĂDULESCU-CODIN. – Pl.: ? – Etimologia necunoscută.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: modroagă
modroagă substantiv feminin
| substantiv feminin (F6) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||