3 definiții pentru modroagă

Explicative DEX

modroa sf [At: RĂDULESCU-CODIN / Pl: ? / E: nct] (Mun) Om mâncăcios, care are totdeauna pâine, mămăligă etc.

Arhaisme și regionalisme

modroa s.f. (reg.) om mâncăcios.

Tezaur

MODROÁGĂ s. f. (Prin Munt.) Om mîncăcios, care are totdeauna pîine, mămăligă etc. la el. Cf. RĂDULESCU-CODIN. – Pl.: ? – Etimologia necunoscută.

Intrare: modroagă
modroagă substantiv feminin
substantiv feminin (F6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • modroa
  • modroaga
plural
genitiv-dativ singular
  • modroage
  • modroagei
plural
vocativ singular
plural