moștenit, -ă adj. 1 (jur.; despre bunuri, averi, drepturi etc.) dobândit. Vrea să vândă casa moștenită. 2 (despre particularități fizice sau psihice, tulburări, manifestări patologice etc. ale ființelor) congenital, ereditar, înnăscut, <înv.> strămoșesc, <fig.; înv.> erezit. Diabetul este o boală mai ales moștenită.