O definiție pentru mitiga

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MITIGÁ, mitighez, vb. Tranz. A modera, a diminua, a estompa ceva.[1] – Din mitigație.

  1. Termenul este folosit – de exemplu – în domeniul bancar (Acest risc este mitigat de faptul că...). — gall
Intrare: mitiga
verb (VT205)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mitiga
  • mitigare
  • mitigat
  • mitigatu‑
  • mitigând
  • mitigându‑
singular plural
  • mitighea
  • mitigați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mitighez
(să)
  • mitighez
  • mitigam
  • mitigai
  • mitigasem
a II-a (tu)
  • mitighezi
(să)
  • mitighezi
  • mitigai
  • mitigași
  • mitigaseși
a III-a (el, ea)
  • mitighea
(să)
  • mitigheze
  • mitiga
  • mitigă
  • mitigase
plural I (noi)
  • mitigăm
(să)
  • mitigăm
  • mitigam
  • mitigarăm
  • mitigaserăm
  • mitigasem
a II-a (voi)
  • mitigați
(să)
  • mitigați
  • mitigați
  • mitigarăți
  • mitigaserăți
  • mitigaseți
a III-a (ei, ele)
  • mitighea
(să)
  • mitigheze
  • mitigau
  • mitiga
  • mitigaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)