4 definiții pentru miercană
Explicative DEX
miercană sf [At: DELAVRANCEA, S. 17 / Pl: ~ne / E: abr Miercureana] Vacă născută miercurea.
miercană f. pop. vacă: mugeau miercanele. [Lit. vacă născută Miercuri].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
miercană, miercane, s.f. (reg.) vacă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tezaur
MIERCÁNĂ s. f. Vacă (născută miercurea). Mugeau de zguduiau casa miercanele. DELAVRANCEA, S. 17. - Pl.: miercane. – De la Miercureana (n. pr. dat vacilor care s-au născut miercurea), prin scurtare.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: miercană
miercană substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||