O definiție pentru merenga


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MERENGÁ vb. tr. a orna prăjiturile cu bezele (2). (<fr. meringuer)

Intrare: merenga
verb (VT205)
Surse flexiune: MDN '08
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • merenga
  • merengare
  • merengat
  • merengatu‑
  • merengând
  • merengându‑
singular plural
  • merenghea
  • merengați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • merenghez
(să)
  • merenghez
  • merengam
  • merengai
  • merengasem
a II-a (tu)
  • merenghezi
(să)
  • merenghezi
  • merengai
  • merengași
  • merengaseși
a III-a (el, ea)
  • merenghea
(să)
  • merengheze
  • merenga
  • merengă
  • merengase
plural I (noi)
  • merengăm
(să)
  • merengăm
  • merengam
  • merengarăm
  • merengaserăm
  • merengasem
a II-a (voi)
  • merengați
(să)
  • merengați
  • merengați
  • merengarăți
  • merengaserăți
  • merengaseți
a III-a (ei, ele)
  • merenghea
(să)
  • merengheze
  • merengau
  • merenga
  • merengaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

merenga

  • 1. A orna prăjiturile cu bezele (2.).
    surse: MDN '08

etimologie: