MEGIEȘIE, megieșii, s. f. (Regional)Vecinătate, învecinare; (concretizat, cu sens colectiv) vecinii cuiva. Toată megieșia se văietă de furturile ce făcea ea. ISPIRESCU, L. 75. Evenimentele ce începuseră în megieșie încurajară și înlesniră vrednica sa hotărîre. BĂLCESCU, O. II 32.