6 definiții pentru matrac

Explicative DEX

matrac sn [At: ANON. CAR. / V: măt~ / Pl: ~uri / E: tc matrak, srb matrak] (Îvr) Ciomag.

mătrac sn vz matrac

Regionalisme / arhaisme

MATRAC s. n. (Ban.) Băț, ciomag. Metrak. Baculus. AC, 353. Etimologie: scr. matrak. Cf. b o t ă, p a l i ț ă, ș t a p.

matrac, matracuri, s.n. (înv.) băț, ciomag.

Tezaur

MATRAC s.n. (Învechit, rar) Băț, ciomag. V. m a r t a c. Cf. ANON. CAR. 90 matracuri (a. 1820). IORGA, S. D. XXII, 26. - Pl.: matracuri. – Și: mătrác s. n. ȘIO I, 82. – Din tc. matrak, scr. matrak.

MĂTRÁC s. n. v. matrac.

Intrare: matrac
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • matrac
  • matracul
  • matracu‑
plural
  • matracuri
  • matracurile
genitiv-dativ singular
  • matrac
  • matracului
plural
  • matracuri
  • matracurilor
vocativ singular
plural
mătrac
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „matrac” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1