Definiția cu ID-ul 502377:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

manévră (manévre), s. f. – Luptă, manoperă. Fr. manoeuvre, cf. it. manovra. E dubletul lui manoperă, s. f., format artificial după fr., ca sp. maniobra.Der. manevra, vb.