mandravelă sf [At: BUL. FIL. V, 190 / Pl: ~le / E: nct] (Înv; arg) 1 Minciună. 2 Intrigă.

mandravelă s.f. (arg.) v. Fabulație. Invenție. Minciună. Născoceală. Născocire. Născocitură. Neadevăr. Palavră. Plăsmuire. Poveste. Scorneală. Scornire. Scornitură.

mandravelă s.f. (reg.) minciună, intrigă.

MANDRAVÉLĂ s. f. (Argotic) Minciună, intrigă. BUL. FIL. V, 190. - Pl. : mandravele. – Etimologia necunoscută. Cf. BUL. FIL. V, 190.