mamántă, mamante, (mamarcă, mamorniță, mamandă), s.f. – (reg.) Femeie grasă; matahală, namilă: „Și-odată o ieșit o mamantă și hai după noi” (Bilțiu, 2001: 245; Ieud). „Mamanda care a venit noaptea la geam să ia copiii este un duh rău, feminin, drăcoaică și se mai numește Mamarcă, Mamorniță” (Memoria, 2004-bis). – Cf. mamorniță (< mamon + baborniță).

mamántă, -e, (mamarcă, mamorniță, mamandă), s.f. – Femeie grasă; matahală, namilă: „Și-odată o ieșit o mamantă și hai după noi” (Bilțiu 2001: 245; Ieud). „Momanda care a venit noaptea la geam să ia copiii este un duh rău, feminin, drăcoaică și se mai numește Mamarcă, Mamorniță” (Memoria 2004-bis). – Cf. mamorniță (< mamon „drac”) și baborniță (MDA).