măluș sn [At: CONV. LIT. XLIXI, 39 / Pl: ? / E: mal¹ + -uș] 1-2 (Rar; șhp) Mal¹ (13) (mic).

MALUS [malüs], Étienne-Louis (1775-1812), fizician francez. Cercetări în optică (reflexia și refracția luminii); a descoperit polarizarea luminii și a stabilit prima lege a acestui fenomen (legea lui M.), referitoare la intensitatea fluxului de lumină care străbate un dispozitiv polarizator-analizor.

MALUS Mill., MĂR, fam. Rosaceae. Gen originar din Europa, Asia și America, 30 specii, arbuști și arbori rezistenți la secetă și ger. Flori (5 petale mai lungi decît sepalele, 5 sepale, cca 15-20 stamine, antere galbene, 3-5 stile unite la bază, ovar cu cîte 2 semințe, 5 loji) în raceme umbelate, pedunculate. înfloresc, majoritatea, primăvara. Fruct cărnos (poamă). Frunze caduce, simple, alterne, serate sau lobate, însoțite de stipele.

Malus baccata (L.) Borkh (syn. Pyrus baccata L.). Specie care înflorește primăvara-tîrziu. Flori (caliciu glabru) albe cu diametrul de 3-3,5 cm. Fructe galbene cu roșu, pînă la 1 cm diametru. Arbore sau arbust erect, 5-12 m înălțime, cu lujeri subțiri, glabrii. Frunze eliptice sau lat-ovate, glabre, lucioase, serate.

Malus coronaria (L.) Mill. Specie care înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori (caliciu persistent, 5 stile) roz-deschis, mirositoare. Fructe verzi-gălbui de 2-3,5 cm diametru. Frunze ovat-oblonge, mai tîrziu glabre. Arbore înalt pînă la 12 m.

Malus floribunda Van Houtte. Specie care înflorește primăvara. Flori (2,5-3 cm diametru, caliciu. pubescent, 4 stile, boboci roșii-carmin, petale în exterior roșietice, în interior albe) în corimb. Arbore înalt pînă la 10 m. Mugurii florali roșii-carmin. Fruct verde-gălbui, cca 7 mm diametru.

Malus ioensis (Wood) Britton. Specie care înflorește primăvara-devreme și începutul verii. Flori albe cu roz, odorante. Frunze oblong-ovate, lungi pînă la 10 cm, acute, pe partea superioară verzi-închis, verzi-gălbui pe cea inferioară, toamna devin roșii și galbene. Fruct verde.

Malus prunifolia (Willd.) Borkh. (syn. Pyrus prunifolia Willd.). Specie care înflorește primăvara. Flori albe cu caliciul persistent. Fruct galben sau roșu, ovat. Frunze ovate, lucioase, glabre la maturitate. Arbore înalt pînă la 10 m.

Malus pumila Mill. (syn. Pyrus malus L.). Specie cu flori albe cu roz. Caliciu persistent. Fruct roșiatic. Frunze eliptice cu pețiol pîslos. Coroană rotundă, tulpină scurtă, ramuri de obicei fără spini, lujerii și mugurii pubescenți lungi decît caliciul, ciliate la bază, caliciu persistent) melifere, mari, cîte 2-6 dispuse axilar, Frunze palmat-lobate (5-7 lobi ascuțiți, dințați) alterne.

Malus sargentii (Rehd.). Specie care înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori albe. Frunze ovate, uneori 3-lobate, verzi, toamna galbene-roșcat. Arbust pînă la 2,5 m. Fructe cu diametrul de 10 mm, roșii.

Malus sieboldii (Regel) Rehd. (syn. M. toringo Sieb.). Specie care înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori albe, la exterior roz, caliciul caduc după înflorire. Frunze oblonge sau ovat-lanceolate, unele lobate, restul întregi. Arbust înalt de 4-4,5 m.

Malus spectabilis (Ait.) Borkh. (syn. Pyrus spectabilis Ait.). Specie care înflorește primăvara-tîrziu. Flori mai întîi roșii, apoi roz. Frunze ovat-oblonge, dentate. Fructe galbene, 2 cm diametru. Arbore de pînă la 8 m înălțime sau arbust.

Malus tschonoskii (Maxim.) Schn. (syn. Eriolobus tschonoskii Rehd.). Specie care înflorește primăvara. Flori albe-curat. Frunze ovat-eliptice, verzi-închis, iar toamna devin roșii-strălucitor și oranj. Arbore înalt de 12 m, piramidal. Fruct gălbui cu purpur, cca 2,5 cm diametru.

MĂLUȘ s. n. (Rar) Diminutiv al lui m a l¹. - Luă boii de funie, coborî mâlușul și „hop” cu carul pe punte. CONV. LIT. XLIV_I, 39. – Pl.:? – Mal¹ + suf. -uș.