Definiția cu ID-ul 1251730:

Tezaur

MALȚ subst. Produs obținut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolțite, uscate și măcinate, care este folosit la fabricarea berii și a spirtului sau la prepararea unui surogat de cafea. Cf. ȘĂINEANU, D. U., BARCIANU. Taxa 25 la sută asupra malțului pentru bere. ap. MÎNDRESCU, I. G. 67. Malț prăjit, fără adaos de zahăr, ca surogat. NICA, L. VAM. 148. ◊ Zahăr de málț = maltoză. Maltoza (zahăr de malț). . . rezultă din amidon sub influența diastazei. MACAROVICI, CH. 559, cf. 561. - Și: (învechit) malt subst. BIANU, D. S., MÎNDRESCU, I. G. 67. – Din germ. Malz. – Malt < fr. malt.