opțiuni

2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

mătrăcăli vt [At: DLR / Pzi: ~lesc / E: mătrăcală] (C. i. fire de ață sau de lână) A încurca.

modrigăli2 v vz mătrăcăli

Regionalisme / arhaisme

mătrăcăli, mătrăcălesc, vb. IV (reg.) a încurca firele de lână, de ață.

Tezaur

MĂTRĂCĂLÍ vb. IV. Tranz. (Complementul indică fire de ață sau de lînă) A încurca, a incîlci. Com. din ȘUGAG-SEBEȘ. - Prez. ind.: mătrăcălesc. – V. mătrăcală.

Intrare: mătrăcălire
mătrăcălire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătrăcălire
  • mătrăcălirea
plural
  • mătrăcăliri
  • mătrăcălirile
genitiv-dativ singular
  • mătrăcăliri
  • mătrăcălirii
plural
  • mătrăcăliri
  • mătrăcălirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: mătrăcăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mătrăcăli
  • mătrăcălire
  • mătrăcălit
  • mătrăcălitu‑
  • mătrăcălind
  • mătrăcălindu‑
 singular plural
  • mătrăcălește
  • mătrăcăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mătrăcălesc
 (să)
  • mătrăcălesc
  • mătrăcăleam
  • mătrăcălii
  • mătrăcălisem
a II-a (tu)
  • mătrăcălești
 (să)
  • mătrăcălești
  • mătrăcăleai
  • mătrăcăliși
  • mătrăcăliseși
a III-a (el, ea)
  • mătrăcălește
 (să)
  • mătrăcălească
  • mătrăcălea
  • mătrăcăli
  • mătrăcălise
plural I (noi)
  • mătrăcălim
 (să)
  • mătrăcălim
  • mătrăcăleam
  • mătrăcălirăm
  • mătrăcăliserăm
  • mătrăcălisem
a II-a (voi)
  • mătrăcăliți
 (să)
  • mătrăcăliți
  • mătrăcăleați
  • mătrăcălirăți
  • mătrăcăliserăți
  • mătrăcăliseți
a III-a (ei, ele)
  • mătrăcălesc
 (să)
  • mătrăcălească
  • mătrăcăleau
  • mătrăcăliră
  • mătrăcăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)