Definiția cu ID-ul 1259714:
Tezaur
MĂTORÍE s. f. (Învechit) Bătrînețe. Zeul mieu, ce înveți-me de tirereațele mele, și pără acmu spuniu mirurile tale, și pâră în bătrăreațe și mătorie. PSALT. 139, cf. CORESI, PS. 186/4. – Mator1 + suf. -ie.
MĂTORÍE s. f. (Învechit) Bătrînețe. Zeul mieu, ce înveți-me de tirereațele mele, și pără acmu spuniu mirurile tale, și pâră în bătrăreațe și mătorie. PSALT. 139, cf. CORESI, PS. 186/4. – Mator1 + suf. -ie.