Definiția cu ID-ul 1254904:
Tezaur
MĂRÉȚĂ s. f. (Neobișnuit) Mărire, prosperitate. Ce-mi pasă, zise bătrînul, dacă la noi nu gîndește; Ce-mi pasă d-a ei măreță? Aibă-și parte de noroc. DACIA LIT. 142/30. - Mare1 + suf. -ețe.
MĂRÉȚĂ s. f. (Neobișnuit) Mărire, prosperitate. Ce-mi pasă, zise bătrînul, dacă la noi nu gîndește; Ce-mi pasă d-a ei măreță? Aibă-și parte de noroc. DACIA LIT. 142/30. - Mare1 + suf. -ețe.